- Crowdfunding e un maraton: livrările sar frecvent termenele și pot dura circa un an; avantajele reale pentru susținători sunt modeste.
- Analogue 3D: produs premium, dar fără exclusivitatea așteptată; susținătorii timpurii au primit aproape la fel ca cei post-lansare.
- Superstation One: proiect mic, comunicare excelentă pe Discord și taxe vamale incluse; opțiune clară de refund pe tot parcursul.
De vreo doi ani am început să susțin proiecte de crowdfunding și open source. Nu din motive filantropice grandioase — ci pentru că am ajuns la un punct în care înțeleg că în spatele unor astfel de proiecte există muncă reală, nu conținut fabricat pentru trenduri sau sponsorizări. Și că merită susținută.
Fiind relativ nou în asta — doi ani — m-am gândit că ar fi util să scriu puțin din experiența mea după ce am trecut prin câteva astfel de proiecte.
Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegi: e un maraton, nu un sprint
Susținerea unui proiect din fazele inițiale de dezvoltare, pe orice platformă, și până când ajungi să ai produsul în mână este un maraton. E bine să îți setezi așteptările de la început: banii pe care îi plătești îți vor aduce un produs, în medie, după aproximativ un an. Ceea ce vezi la prezentarea inițială este departe de un produs final gata de producție — este cel mult un prototip parțial funcțional însoțit de o idee.
Ce îți aduce această perioadă lungă de așteptare în plus? În cele mai multe cazuri, nu prea mult: recunoștința celor din spatele proiectului, câteva mici bonusuri (inscripții personalizate, acces early etc.) și uneori un preț ușor mai mic față de cel final. Nu e neapărat un deal breaker, dar nici nu e ceva spectaculos.
Termenele anunțate sunt deseori — aș spune chiar că întotdeauna — nerespectate. Proiectele trec prin numeroase amânări până ajung la produsul finit, amânări pe care nu ai cum să le controlezi și nici să reacționezi la ele. Ce e corect de spus totuși este că foarte multe proiecte îți oferă o portiță de ieșire: îți poți recupera integral banii dacă nu mai ai răbdare. Un alt aspect de reținut este livrarea — majoritatea coletelor vin din Asia sau America, iar în funcție de înregistrarea juridică a companiei, s-ar putea să fii sau nu nevoit să plătești taxe vamale la sosire.
Dincolo de toate astea, susținerea unui astfel de proiect rămâne și un act voluntar față de comunitate. Tu ai luat de la comunitate — informații, cunoștințe, resurse — și acum dai ceva înapoi.
Analogue 3D — calitate premium, exclusivitate mai puțin
Primul proiect pe care l-am susținut a fost consola Analogue 3D. Produsul a fost livrat după puțin peste un an, cu vreo patru amânări față de termenul inițial.
În sine, produsul a respectat foarte mult ce a promis. Implementarea, aspectul, materialele — totul la nivel premium. Era oarecum de așteptat, compania având deja la activ mai multe produse de calitate superioară livrate în ultimii șase ani.
Partea mai puțin plăcută a fost disponibilitatea. Analogue și-a construit de-a lungul timpului un brand din calitate superioară și cantitate limitată, făcând produsele aproape exclusive și foarte căutate după perioadele scurte în care au fost disponibile. Mulți au crezut că același lucru se va întâmpla și cu 3D. Se pare însă că Analogue și-a schimbat strategia, asigurând stocuri suficiente după lansare. Practic, cineva care a susținut proiectul de la început și cineva care l-a comandat imediat după lansarea oficială l-au primit cam în același timp, la o diferență de preț de aproximativ 20 de dolari. Dacă spera cineva la vreun avantaj sau la un sentiment de exclusivitate pentru că a fost implicat de la început — ei bine, asta nu prea s-a concretizat.
Superstation One — un proiect mic, dar făcut cu cap
Al doilea proiect a fost consola Superstation One, de la Retroremake — un developer mai mic și mai de nișă decât Analogue. Am primit-o de ceva mai mult de o săptămână și nu am apucat încă să o testez în detaliu.
A durat ceva mai mult de un an de la momentul comenzii. Primele impresii sunt pozitive — se vede că este un produs făcut de un developer mic care a acordat mai multă atenție dorințelor comunității în momentul implementării. O surpriză plăcută a fost că taxele vamale au fost incluse în prețul inițial, deci nu a mai fost nevoie de plăți suplimentare la livrare.
Spre deosebire de Analogue, echipa a avut un server dedicat de Discord unde a comunicat activ cu susținătorii și a postat regulat progresul proiectului. La fel ca și Analogue, au oferit opțiunea de a-ți recupera banii în orice moment dacă nu mai doreai să aștepți.
Urmează un articol separat după ce o testez cum trebuie.
Mecha Comet — un proiect din care m-am retras
Un alt proiect urmărit a fost Mecha Comet — un computer portabil pe Linux, cu o mulțime de porturi și extensii. Ideea unui dispozitiv portabil pentru white hacking mi-a înflorit în minte pe baza acestui proiect.
Am urmărit progresul pe Discord și pe Kickstarter până la un punct, după care m-am decis să mă retrag. Specificațiile finale ale modelului entry-level se situau, ca performanță, la nivelul unui hardware de acum aproape un deceniu. Combinat cu experiența de la Analogue și Superstation One — unde oricum aș fi putut comanda după lansare fără niciun dezavantaj real — nu mai avea sens să blochez banii un an de zile pentru nimic concret în schimb. Dacă mă răzgândesc, am posibilitatea să îl comand după lansarea finală.
Game Bub — cel mai interesant proiect și cel mai greu (pentru mine)
Unul dintre cele mai interesante proiecte din punctul meu de vedere a fost Game Bub — o consolă portabilă Nintendo recreată de o singură persoană, fără cunoștințe tehnice specializate inițiale, doar prin studiu intens. Ce a fost și mai interesant: după ce proiectul a primit atenția majorității publicațiilor tech mari din lume, autorul a decis să îl publice ca open source pe GitHub. Un exemplu foarte bun de a lua de la comunitate și de a da mai departe, mai ales într-o lume în care conținutul de pe internet este condus aproape exclusiv de cine plătește.
Deși proiectul a fost disponibil și pe Crowd Supply, m-am decis să mă înham la ceva mult mai interesant și incomparabil mai greu decât a pune o simplă comandă: să construiesc și eu dispozitivul pe baza proiectului de pe GitHub.
Lucru care se dovedește mult mai dificil decât pare la prima vedere, după cum mi-am dat seama până acum. Impresiile din cadrul acestui proiect le voi detalia în câteva articole separate.
Sincer, după experiențele de până acum, am ajuns la concluzia că susții un proiect pentru că îți place ideea și oamenii din spatele ei — nu pentru că te aștepți la vreun avantaj concret, pentru că de cele mai multe ori nu există nimic semnificativ în schimb.
Câștigul real nu vine din banii puși într-un proiect, ci din experiența și studiul a ceva ce n-ai mai făcut până atunci. Lucru care te poate duce, ca în cazul Game Bub, să îl construiești cu mâinile tale. Asta rămâne.

