Acest articol explorează evoluția rapidă a inteligenței artificiale (AI) în mediul de business din Uniunea Europeană, evidențiind diferențele semnificative între statele membre și dimensiunile companiilor.
- AI-ul își dublează capacitățile la fiecare 7 luni, ceea ce contribuie la creșterea accelerată a utilizării sale în afaceri.
- Datele Eurostat arată că aproximativ 20% dintre întreprinderile din UE folosesc AI, cu Danemarca, Finlanda și Suedia în fruntea clasamentului.
- România este printre ultimele locuri în adoptarea AI, cu doar puțin peste 5% dintre companii declarând utilizarea acestei tehnologii.
Inteligența artificială nu mai este de mult o tehnologie experimentală rezervată companiilor mari din Silicon Valley. Asta se datorează și faptului că AI-ul evoluează mult mai repede decât alte tehnologii; se spune că, la fiecare 7 luni, sistemele AI își dublează capacitățile. Datele oficiale publicate de Eurostat arată că, la nivelul Uniunii Europene, utilizarea AI în mediul de business a crescut accelerat în ultimul an.
Totuși, această creștere nu este uniformă. Diferențele dintre statele membre sunt mari, iar România continuă să se afle printre ultimele locuri din UE în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor AI în companii.
Ce spun datele Eurostat
Conform statisticilor Eurostat pentru 2025, aproximativ 20% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați declară că folosesc una sau mai multe tehnologii AI în activitatea lor.
Creșterea este semnificativă față de anul precedent, când procentul era de aproximativ 13–14%, semn că AI-ul începe să fie integrat în procese reale de business, nu doar testat în proiecte pilot.
La nivel de clasament:
- Danemarca, Finlanda și Suedia conduc detașat, cu rate de adopție de peste 35–40%
- Țările din Europa Centrală și de Est rămân mult în urmă
- România se situează la coada clasamentului, cu puțin peste 5% dintre companii care declară utilizarea AI
Această diferență nu este una marginală, ci structurală.
Diferențe mari între companiile mici și cele mari
Un alt aspect important scos în evidență de Eurostat este diferența de adopție în funcție de dimensiunea companiei.
În 2025:
- peste 55% dintre întreprinderile mari din UE folosesc AI
- aproximativ 30% dintre companiile medii
- sub 20% dintre companiile mici
Această discrepanță explică parțial poziția României: economia locală este dominată de IMM-uri, multe dintre ele fără bugete dedicate pentru digitalizare avansată sau fără competențe interne în zona AI.
Ce înseamnă, concret, „folosirea AI” în companii
Eurostat nu se referă doar la modele generative precum ChatGPT. În statistică intră mai multe tipuri de tehnologii, printre care:
- machine learning pentru analiză de date
- automatizare de procese
- recunoaștere de imagini sau text
- sisteme de recomandare
- chatboți și asistenți virtuali
Cu alte cuvinte, vorbim despre AI aplicat pragmatic, nu despre experimente sau demo-uri.
Opinia autorului
Aici aș vrea să intervin în două direcții: statisticile Eurostat și adopția AI.
Statisticile astea Eurostat sunt, cumva, făcute foarte generalist și de multe ori nu iau în considerare deviațiile locale. Vă dau un exemplu concret, ca să înțelegem cum e cu statisticile astea Eurostat:
Acum ceva timp am citit un articol pe Profit.ro despre nivelul de impozitare pe salarii la nivelul Uniunii Europene, unde datele erau foarte generalizate, iar articolul dădea impresia că exact așa este în practică în fiecare țară. Total greșit. Spre exemplu, în Germania sunt 5 clase de impozitare, plus deviații la fiecare land. Acele 5 clase de impozitare sunt de la cea mai avantajoasă până la cea mai dezavantajoasă, în funcție de condiții. Și, ca să înțelegeți cât de complex e totul, în Germania există condiții speciale de impozitare pentru cuplurile divorțate sau care trăiesc separat, doar ca să înțelegeți magnitudinea și complexitatea de acolo.
Articolul de pe Profit.ro și datele Eurostat luau în considerare doar nivelul de impozitare cel mai avantajos, fără deviații sau diferențe de la landuri, astfel făcând o imagine total greșită asupra situației reale din Germania. Chiar i-am scris autorului la momentul respectiv și mi-a răspuns la email, dar răspunsul a fost că astea sunt datele Eurostat și cu asta basta.
Ca o mică concluzie la statisticile astea Eurostat este că nu sunt nici prea-prea, nici foarte-foarte. Adică nici în Danemarca sau Finlanda aproape al doilea angajat nu folosește AI și nici România nu stă așa rău precum se arată în statistică.
Eu lucrez într-o companie cu strategie AI first și vă pot spune, din experiența unei companii mari, multinaționale, vârf de lance în domeniul ei la nivel mondial, că adopția AI, deși pare ușoară, nu este atât de simplă pe cât se crede. Să ajungi la nivelul acela de productivitate în care treci peste nivelul de a face o cerință într-un chat unui AI și de a-l pune să îți corecteze un email sau un rezumat de la o ședință. Vedeți de ce spun că numerele acelea din dreptul țărilor fruntașe trebuie luate cu puțină sare și piper.
Concluzie
Datele Eurostat confirmă un lucru clar: AI-ul devine o componentă normală a mediului de business european.
Este România prea târziu pentru AI? Nu, nicidecum. Desigur că ne-ar fi plăcut să vedem date că suntem un fel de țară de early adopters, însă, ca orice alte lucruri noi, acestea se propagă în valuri. La fel cum se propagă în valuri alte trenduri pe care le vedem și de care suntem majoritatea conștienți.
Eu știu, la nivelul României, companii și oameni care lucrează la aceste companii care folosesc deja intensiv tool-uri AI. Până la urmă, o mare parte din sectoarele productive din România sunt conduse tot de companii cu management străin, iar adopția tehnologiei depinde de strategia fiecărei companii în parte, nu doar de România singură.
⚠️ Conținut generat automat cu OpenAI gpt-4o
Sursa foto principală: Eurostat
