Acest articol explorează care este cel mai eficient browser pentru Windows Desktop din 2026, concentrându-se pe utilizarea memoriei RAM și oferind o evaluare detaliată a performanței fiecărui browser.
- Au fost testate 10 browsere populare, utilizând un nou mini PC HP Pro Mini 400 G9 pentru a asigura condiții moderne de testare.
- Testele au fost automatizate cu scripturi Python pentru a măsura consumul de memorie RAM, swap, și numărul de procese deschise.
- Gadgetisimo Memory Score a fost folosit pentru a cuantifica performanța browserelor, combinând criterii precum stabilitatea și utilizarea eficientă a resurselor.
În testul de anul trecut, unde am declarat cele mai bune browsere pentru 2025 pe Windows Desktop, focusul principal a fost pe performanța brută și pe funcționalitățile pe care le aduce fiecare browser în parte. În anul 2026, concluzia despre cel mai bun browser pe Windows Desktop o să o tragem după o serie de teste la care o să supunem ultimele versiuni ale celor mai populare browsere pe Windows Desktop.
Browserul, mai mult ca niciodată, a devenit punctul central al activității noastre online. Complexitatea a crescut încât acum îl putem considera ca fiind o platformă în sine și nu doar o aplicație. Dar această complexitate, în mod normal, aduce cu sine și un consum ridicat de resurse. Iar pe un PC, memoria RAM este pilonul principal asupra căruia cade majoritatea consumului de resurse când vine vorba de funcționalitatea unui browser.
Așadar, în acest test o să măsurăm, după o metodologie proprie definită, care dintre browsere este cel mai prietenos cu memoria RAM din PC-ul nostru. Lucru important mai ales acum, când ne aflăm în plină criză a memoriilor.
Ce s-a schimbat față de anul trecut
La fel ca în anul precedent, o să folosim un laborator dedicat pentru aceste teste, pentru a putea avea condiții cât mai egale în testarea browserelor. Dacă anul trecut am folosit un mini PC model Lenovo M720q, cu un procesor de generație mai veche i3-8100T, 8 GB RAM și SSD de 256 GB, împreună cu Windows 11, testele de anul trecut au urmărit să vedem comportamentul browserelor pe un sistem oarecum mediocru, în ideea că, dacă se comportă bine pe hardware vechi, atunci pe hardware nou o să se comporte excelent.
Anul acesta am făcut upgrade laboratorului de testare și am folosit un mini PC de generație mai nouă, HP Pro Mini 400 G9, cu procesor i5-13500T, 16 GB RAM și SSD de 512 GB, cu Windows Pro ca sistem de operare. Așadar, tot un mini PC, pentru că mini PC-urile din gama Business sunt cele mai bune device-uri pentru Home Lab fără să facă gaură în buget.
Metodologia de testare
Dacă în testele de performanță de anul trecut am folosit o metodologie care prevedea multă muncă manuală, acum, pentru că testele sunt mult mai complexe, am definit o automatizare care a rulat testele și a notat rezultatele urmărite.
Automatizarea a fost făcută cu două scripturi scrise în Python.
Primul script a rulat fiecare browser în parte în diferite scenarii de utilizare, cu 1 tab deschis, 5, 10 și 20 taburi deschise instant. Pentru a simula scenariul de utilizare când închidem browserul și dorim să salvăm taburile deschise pentru următoarea sesiune. La fiecare rulare cu numărul de taburi corespunzător, automatizarea a colectat informațiile cu privire la consumul de memorie RAM fizică, cantitatea de memorie alocată pentru browser de către sistemul de operare, atât fizică, cât și virtuală, precum și memoria swap, adică cea care a fost scrisă pe disc dacă nu a mai existat memorie RAM fizică disponibilă. Precum și numărul de procese deschise de browser.
În a doua fază de testare am deschis în fiecare browser, secvențial, 50, respectiv 100 de taburi și am urmărit aceleași variabile de mai sus: memoria RAM fizică, memoria virtuală alocată și memoria swap. În plus, în această a doua fază am stabilit și două praguri de atenționare: la consumarea a 90% din memoria fizică și la 97% din memoria RAM fizică.
Pragurile au fost alese pentru că, la 90% din consumul memoriei fizice, care în cazul meu reprezentau cam 1,6 GB RAM liberi, sistemul de operare începe să mute pe disc, așadar aici putem experimenta încetinirea sistemului de operare. Iar 97% este momentul când sistemul de operare, din cei 16 GB, rămâne cam cu 400–500 MB RAM, iar acel proces de mutare a datelor pe disc accelerează. Pentru calculatoare cu o cantitate mai mare sau mai mică de RAM, aceste praguri sunt, bineînțeles, adaptate corespunzător.
Aceste două praguri le-am măsurat în funcție de câte taburi a fost capabil browserul să deschidă până când le-a atins. Așadar, cât de optim folosește browserul memoria disponibilă a sistemului.
La final am extras datele și am generat grafice pentru a putea vedea consumul și pentru a putea trage concluziile.
Ce browsere au fost testate
Am plecat la drum în cadrul testelor cu 10 browsere dintre cele mai cunoscute, începând cu „greii” ca Chrome, Edge, Firefox, Opera și continuând cu browsere considerate mai de nișă sau outsideri ca Brave, Vivaldi, DuckDuckGo, Comet, Yandex și Samsung Internet.
Din păcate, după instalare, Samsung Internet nu a mai vrut să pornească sub nicio formă. Nu e de mirare, până la urmă este încă în beta. Așadar, l-am eliminat din cadrul testelor.
Criteriile de analiză a browserelor pe care am alcătuit clasamentul
Ca să nu mă uit „cu ochiul” la grafice și să aleg subiectiv un câștigător, am construit un scor unic: Gadgetisimo Memory Score (0–100).
Ideea este simplă: un browser bun nu doar consumă puțin RAM, ci rezistă mai mult timp fără să împingă Windows în limită (swap / blocaje).
Scorul combină 4 criterii, fiecare transformat în puncte pe aceeași scară (0–100), apoi ponderat.
TL;DR – cum funcționează Gadgetisimo Memory Score
- Scorul e 0–100 și combină 4 criterii: Stabilitate (40%), Swap/Pagefile (30%), RAM real RSS (20%), Overhead + procese (10%).
- Stabilitatea se bazează pe pragurile de memorie: W1 = 90% RAM, W2 = 97% RAM (W2 contează mai mult). Dacă un browser nu atinge 97%, primește maxim la W2.
- Swap/RSS/Overhead/Procese sunt transformate în puncte 0–100 prin normalizare (cel mai bun = 100, cel mai slab = 0).
- Formula: Score = 0.40 × Stability + 0.30 × Swap + 0.20 × RSS + 0.10 × Architecture
Gadgetisimo Memory Score explicație detaliată
Pasul 1: criteriile pe care le punctăm
1) Stabilitate la limită (40%)
Aici mă interesează când începe sistemul să „sufere”.
Am urmărit două praguri:
- W1 (90% RAM) = la câte taburi ajunge PC-ul la 90% RAM
(de aici pot apărea primele semne: încetiniri, lag) - W2 (97% RAM) = la câte taburi ajunge la 97% RAM
(zona critică: riscul de freeze/crash crește mult)
Important: dacă un browser nu ajunge la W2 în test, asta e un lucru bun. În calcul, consider că a atins „100” (adică a rezistat până la capăt fără prag critic). Ca să fie clar și ușor: dacă W2 = 0 în log (nu s-a atins), eu îl tratez ca W2 = 100.
Apoi, stabilitatea primește puncte astfel: W2 contează mai mult decât W1 (97% e pragul critic).
Stability = 0.25 × W1 + 0.75 × W2 (Exemplu: dacă un browser atinge 90% la 40 taburi și 97% la 90 taburi →Stability = 0.25×40 + 0.75×90 = 77.5 puncte)
2) Swap/Pagefile la 100 taburi (30%)
Windows folosește swap/pagefile când nu mai ajunge RAM-ul. Asta este una dintre principalele cauze pentru „merge în reluare”.
Aici punctăm simplu: mai puțin swap = mai bine.
3) RAM real (RSS) la 100 taburi (20%)
RSS este memoria „reală” pe care browserul o ocupă în RAM (nu teoretică).
Punctăm: mai puțin RSS = mai bine.
4) Arhitectură: overhead + procese (10%)
Aici e un criteriu secundar, dar util:
- Overhead = VMS – RSS (câtă memorie virtuală alocă peste ce folosește efectiv)
- Procese = câte procese are browserul la 100 taburi
Punctăm:
- mai puțin overhead = mai bine
- mai puține procese = mai bine (în medie; e un trade-off)
Și le combinăm: Architecture = 0.60 × Overhead + 0.40 × Procese (Overhead contează mai mult.)
Pasul 2: cum transform valorile în „puncte” (0–100)
Problema este că W1/W2 sunt „taburi”, iar RSS/Swap sunt „MB”. Nu poți aduna direct.
Așa că fac un lucru simplu și corect: pentru fiecare criteriu (Swap, RSS, Overhead, Procese) transform valorile în puncte 0–100 prin normalizare min–max:
Puncte = 100 × (cel mai rău − valoarea browser-ului) / (cel mai rău − cel mai bun)
Astfel:
- cel mai bun browser la acel criteriu primește 100
- cel mai slab primește 0
- restul sunt între.
La stabilitate (W1/W2) e și mai simplu, fiind deja „taburi din 100”, deci punctele sunt direct W1 și W2 (cu regula W2 = 100 dacă nu e atins).
Formula finală (scorul total)
Gadgetisimo Memory Score = 0.40 × Stability + 0.30 × Swap_pts + 0.20 × RSS_pts + 0.10 × Architecture_pts
Unde:
- Stability e calculat din W1/W2 (în taburi din 100)
- Swap_pts / RSS_pts / Architecture_pts sunt puncte 0–100 obținute prin normalizare min–max
Top 3 browsere după Gadgetisimo Memory Score calculat
| Loc | Browser | Gadgetisimo Memory Score | Puncte stabilitate | Puncte utilizare Swap | Puncte utilizare RSS | Puncte Arhitectura | W1 (90%) | W2 (97%) |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Brave | 79.85 | 86.5 | 100 | 26.52 | 99.47 | 46 | 100 |
| 2 | Chrome | 69.93 | 71 | 55.73 | 84.53 | 79.03 | 26 | 86 |
| 3 | Firefox | 67.14 | 53 | 58.81 | 100 | 82.94 | 29 | 61 |
Clasament cu toate browserele după Gadgetisimo Memory Score
| Loc | Browser | Gadgetisimo Memory Score | Puncte stabilitate | Puncte utilizare Swap | Puncte utilizare RSS | Puncte Arhitectura | W1 (90%) | W2 (97%) |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Brave | 79.85 | 86.5 | 100 | 26.52 | 99.47 | 46 | 100 |
| 2 | Chrome | 69.93 | 71 | 55.73 | 84.53 | 79.03 | 26 | 86 |
| 3 | Firefox | 67.14 | 53 | 58.81 | 100 | 82.94 | 29 | 61 |
| 4 | Opera | 65.99 | 83.5 | 78.4 | 0 | 90.7 | 34 | 100 |
| 5 | DuckDuckGo | 65.82 | 71.75 | 43.65 | 93.52 | 53.21 | 23 | 88 |
| 6 | Yandex | 63.32 | 54.25 | 73.71 | 53.23 | 88.62 | 34 | 61 |
| 7 | Comet | 58.42 | 71.75 | 65.38 | 8.54 | 83.94 | 32 | 85 |
| 8 | Vivaldi | 45.69 | 36 | 66.97 | 14.06 | 83.9 | 33 | 37 |
| 9 | Edge | 32.07 | 41 | 0 | 78.37 | 0 | 26 | 46 |
Legendă scurtă
- RSS = memorie RAM folosită efectiv; VMS = memorie virtuală; Overhead = VMS–RSS.
- Swap/Pagefile = memorie mutată pe disc când se umple RAM-ul (mai mult = sistem mai lent).
- W1/W2 = tab-ul la care se atinge 90% / 97% RAM (97% = zona critică); Procese = numărul de procese ale browserului.
Legendă detaliată
- RSS (Resident Set Size) – memoria „reală” ocupată efectiv în RAM de procesele browserului (ce vezi ca memorie folosită fizic).
- RAM / RSS @100 – RSS măsurat când testul ajunge la 100 taburi.
- VMS (Virtual Memory Size) – memoria virtuală rezervată/gestionată de browser (adresare virtuală), care poate fi mai mare decât RAM-ul folosit efectiv.
- Overhead (VMS – RSS) – diferența dintre memoria virtuală și memoria fizică folosită.
- Swap / Pagefile – spațiul de memorie pe disc folosit de Windows când RAM-ul începe să se umple (pagefile.sys).
- W1 (Warning 1 / prag 90%) – numărul de taburi la care sistemul ajunge la ≥90% utilizare RAM.
- W2 (Warning 2 / prag 97%) – numărul de taburi la care sistemul ajunge la ≥97% utilizare RAM.
- Procese (Process Count) – câte procese are browserul la momentul măsurării.
- Target Tabs – câte taburi „țintă” încearcă scriptul să deschidă.
- Reached Tabs – câte taburi a reușit efectiv să deschidă.
Explicații clasament Gadgetisimo Memory Score (0–100)
Mai jos este clasamentul rezultat din Gadgetisimo Memory Score, urmat de o explicație scurtă pentru fiecare browser (în limbaj de utilizare reală).
1) Brave — 79.85 (locul 1)
Brave câștigă fiindcă este singurul care combină stabilitate excelentă cu impact minim pe sistem. În test nu ajunge la pragul critic (97% RAM), iar la 100 taburi are cel mai mic swap, ceea ce înseamnă că sistemul rămâne utilizabil mai mult timp. Nu este campion la RSS (nu consumă cel mai puțin RAM), dar compensează prin faptul că nu împinge Windows în pagefile.
2) Chrome — 69.93 (locul 2)
Chrome se poziționează foarte sus printr-un mix solid: RSS bun la 100 taburi și prag critic atins foarte târziu (rezistă mult până la 97% RAM). Practic, dacă vrei un browser care rămâne stabil la multitasking agresiv, Chrome se comportă predictibil. Îl trage în jos față de Brave faptul că are swap mai mare la 100 taburi.
3) Firefox — 67.14 (locul 3)
Firefox punctează masiv la eficiența RAM: are cel mai mic RSS la 100 taburi, deci ocupă cel mai puțin din memoria fizică. Este un rezultat foarte bun pentru cine are 16 GB RAM și vrea să rămână “în zona verde” cât mai mult. Totuși, în test ajunge mai devreme în zona critică decât Chrome, iar swap-ul este doar mediu, ceea ce îl oprește din a urca pe locul 2.
4) Opera — 65.99 (locul 4)
Opera stă surprinzător de bine la stabilitate (nu atinge pragul critic în test) și are swap relativ bun, plus o arhitectură ok. Problema este că la 100 taburi are RSS foarte mare (consum ridicat de RAM), ceea ce îi taie din scor. Cu alte cuvinte: rezistă, dar o face fiindcă își permite să consume mult.
5) DuckDuckGo — 65.82 (locul 5)
DuckDuckGo arată bine la W2 (ajunge târziu la zona critică) și are RSS foarte bun la 100 taburi. De aceea scorul total rămâne ridicat. În schimb, este penalizat de swap mai mare și de o arhitectură mai puțin eficientă (overhead/procese), ceea ce îl ține sub Opera și sub top 3.
6) Yandex — 63.32 (locul 6)
Yandex nu este “perfect”, doar are un profil tehnic echilibrat la câteva capitole: swap bun și arhitectură bună (overhead/procese). Totuși, pragul critic (W2) apare relativ devreme în test, iar RSS este doar mediu. Rezultatul final e logic: un scor decent, dar nu suficient pentru top 5.
7) Comet — 58.42 (locul 7)
Comet punctează decent la stabilitate și are swap acceptabil, însă cade pe un criteriu simplu: RSS foarte mare la 100 taburi. Cu alte cuvinte, reușește să rămână în picioare, dar cu un cost mare în memoria fizică, ceea ce îl penalizează în scorul final.
8) Vivaldi — 45.69 (locul 8)
Vivaldi ajunge devreme la pragul critic (W2), ceea ce îi scade mult stabilitatea. Chiar dacă swap-ul și arhitectura sunt rezonabile, stabilitatea slabă plus un RSS încă destul de mare îl țin aproape de coadă.
9) Edge — 32.07 (locul 9)
Edge e penalizat puternic de două lucruri: swap foarte mare la 100 taburi și arhitectură extrem de grea (overhead/procese). Chiar dacă RSS-ul nu este cel mai rău din test, combinarea swap-ului cu arhitectura îl împinge clar pe ultimul loc în acest scoring.
În loc de concluzie, aș comenta puțin clasamentul Top 3 din perspectiva experienței mele.
Chrome arată că nu doar dependența de ecosistemul Google îl face de departe cel mai utilizat browser din lume, ci și stabilitatea și echilibrul în a folosi eficient resursele, în special echilibrul în utilizarea memoriei RAM disponibile și a swap-ului. Lucru foarte util pentru sistemele cu memorie redusă, de exemplu 8 GB RAM.
Brave rămâne un browser care poate fi considerat lightweight și sprinten în același timp, una dintre cele mai solide alternative la browserele consacrate, după mine.
Deși Firefox în testul de performanță brută de anul trecut a fost printre ultimele locuri, testul de utilizare a memoriei RAM arată de ce există încă o comunitate solidă și dedicată în spatele acestui browser.
⚠️ Conținut generat automat cu OpenAI gpt-4o
