Acest articol explorează modul în care un start-up românesc utilizează inteligența artificială pentru a aborda problema poluării marine.
- Recycllux folosește date satelitare europene și algoritmi de viziune computerizată pentru a identifica zonele cu acumulări de poluare marină.
- Sistemul creează hărți de probabilitate care ajută la prioritizarea intervențiilor, reducând alarmele false prin corelarea cu date despre vreme și curenți marini.
- Informațiile generate sunt distribuite către autorități și organizații de mediu, permițând intervenții mai eficiente și targetate.
Am avut în ultima vreme mai multe materiale despre AI, atât ca știri despre utilizarea lui la nivelul Uniunii Europene și în România, cât și la nivel de utilitate și cum se poate folosi. Această informație pică exact când trebuie, pentru că are legătură cu ambele direcții. Dacă vă spuneam că procentele de la Eurostat nu sunt exact ceea ce par, acest start-up românesc vine să confirme chiar cele spuse de mine și, cumva, să arate că, totuși, după cum cred eu personal, cifrele din dreptul României în cazul Eurostat sunt nerealist de scăzute.
Dacă ne referim la direcția de utilitate a AI-ului, pare să existe un trend în zona de comentarii în care părerea generalizată este că AI ar trebui să aibă mai multă utilitate practică, dincolo de interacțiunea interesantă într-un chat, generare de text etc., pe care o știm noi. Iar acest proiect exact asta este.
Cum funcționează soluția
Un astfel de exemplu vine din România. Recycllux, un start-up românesc, dezvoltă o soluție care folosește inteligența artificială și date satelitare europene pentru a detecta și monitoriza poluarea marină. Compania românească se extinde de la Marea Neagră unde a activat în fazele inițiale ale proiectului în zona Mării Mediterane.
La baza proiectului stau imaginile satelitare oferite de programul Copernicus, inițiativa UE de observare a Pământului. Datele sunt publice și actualizate constant, dar greu de interpretat manual, la scară mare.
Recycllux folosește algoritmi de viziune computerizată și modele AI pentru a analiza aceste imagini și a identifica tipare asociate poluării marine. Sistemul nu „vede” deșeuri individuale, ci detectează zone unde distribuția și textura suprafeței apei indică acumulări nenaturale.
Rezultatul este o hartă de probabilitate care ajută la prioritizarea intervențiilor. Datele sunt corelate cu informații despre vreme și curenți marini pentru a reduce alarmele false.
Informațiile obținute sunt distribuite către autorități, organizații de mediu sau operatori care pot interveni efectiv. Scopul este simplu: resursele să fie trimise acolo unde există cel mai mare impact, nu pe baza unor presupuneri.
Concluzie
Recycllux folosește date disponibile europene și adaugă valoare prin analiză AI, transformând informații brute în semnale utile.
Este un exemplu clar de AI aplicat pragmatic, într-un domeniu greu de monitorizat prin metode tradiționale sau manual, prin analiză umană.
Dincolo de generarea de cod și texte sau interacțiunea Q&A cu un chatbot AI, cred că utilitatea AI-ului încă trebuie descoperită: unde poate face lucrurile mai bine sau mai rapid, cu accent pe calitate și nu pe cantitate. Acest proiect este un exemplu care duce utilizarea lui de la buzzword la practică. În plus, nu presupune înlocuirea omului din proces, ci folosirea resurselor umane mai eficient și cu șanse mai mari de reușită în curățarea habitatelor marine.
Ce credeți, este acesta un mod util în care AI-ul poate fi folosit, încât să aducă cu adevărat beneficii?
⚠️ Conținut generat automat cu OpenAI gpt-4o
Sursa, Sursa Foto: Photo by Dylann Hendricks from Pexels
