Ce înseamnă open source – mai mult decât cod gratuit
Când spunem „open source”, ne referim la mai mult decât ideea de software gratuit. Potrivit definiției oficiale a Open Source Initiative (OSI), un proiect open source este unul care respectă o serie de criterii clare: codul sursă trebuie să fie disponibil, redistribuirea trebuie permisă, iar licența trebuie să permită modificări și lucrări derivate. Libertatea utilizatorului e în centrul filozofiei open source – libertatea de a vedea, înțelege, modifica și redistribui.
Această abordare a dus la unele dintre cele mai importante inovații tehnologice ale ultimelor decenii: de la Linux la Git, de la Firefox la Android.
Open source ca model de business: o realitate sustenabilă
Deși open source poate fi echivalat cu „gratuit” la nivel de percepție, acesta poate fi și un model de business. Sunt multe companii care aleg să-și construiască produsele în regim open source, dar să aibă și un generator de venituri prin diferite servicii care aduc plusvaloare. Acestea pot fi servicii de implementare necesare în mediul enterprise, pentru că nu fiecare companie își permite să angajeze resurse dedicate pentru fiecare tehnologie folosită. Alteori, e vorba de extensii, customizări sau suport dedicat.
Un exemplu în acest sens este Syncthing, care este un software open source gratuit sub licența MPL-2.0. Kastelo este partea din Syncthing care oferă servicii de suport, consultanță și garanții contra cost pentru mediul enterprise. Astfel, codul rămâne open source, gratuit, dar în același timp se generează și venituri ca într-un model de business clasic.
Acesta este doar un exemplu – mai sunt multe altele – iar lucrul acesta arată că open source-ul nu trebuie privit doar ca o muncă voluntară.
Popularitatea unui proiect open source
Deși sunt mai multe platforme unde proiectele open source sunt publicate, de departe GitHub este cea mai mare și mai vizibilă. Fiecare proiect primește, dacă vreți, un fel de like-uri sub forma de stele. Pe principiul: dacă cuiva îi place proiectul, îl poate aprecia prin ratingul respectiv. Deși nu este cel mai obiectiv barometru, este totuși un indicator de recunoaștere și utilitate. Se fac chiar și clasamente anuale cu cele mai promițătoare proiecte open source în funcție de numărul de stele primite.
Proiectele open source Made in România
Ajungem, într-un final, și la țara noastră. România nu are încă proiecte cu sute de mii de stele, nici chiar zeci de mii, însă există inițiative locale valoroase, unele cu impact real și comunități în creștere.
Iată câteva exemple dintre cele cu rating-ul cel mai ridicat pe GitHub:
- UglifyJS – UglifyJS este un set de unelte pentru analiza, compactarea, comprimarea și formatarea codului JavaScript. (13.3k ★)
- git-stats – Statistici locale pentru depozitele Git, inclusiv calendare de contribuții similare cu cele de pe GitHub. (6.3k ★)
- VvvebJs – Bibliotecă drag & drop pentru creare de pagini web, fără dependențe, scrisă în Vanilla JS și compatibilă cu Bootstrap 5. (7.7k ★)
- Wintoys – Tool de optimizare și tweak-uri pentru Windows 10 & 11. (5.5k ★)
- Mantine DataTable – Componentă de tabel compatibilă cu Mantine UI și dark mode, cu suport pentru sortare, paginare, selecție de rânduri și celule personalizate. (830 ★)
- Code for Romania – Proiecte civice: Vot Diaspora, Harta ONG etc. (1.2k ★)
- cypress-terminal-report – Plugin Cypress care afișează în terminal comenzile, logurile și cererile din teste. Ușurează depanarea și este util în CI/CD. (518 ★)
Am documentat peste 30 de astfel de proiecte în pagina dedicată open source-ului românesc, cu ajutorul comunității de programare de pe Reddit. Întreaga listă, organizată pe stele, stack și autor, este disponibilă și în indexul nostru GitHub, creat special pentru această inițiativă.
Ce fac vecinii noștri din Europa?
Să punem puțin în context, să vedem care este situația celorlalte țări din Europa. Am ales atât țări care sunt aproape de noi geografic, cât și țări care ne sunt superioare ca dezvoltare și putere economică.
Țările care sunt aproape de noi geografic au câteva proiecte open source sau au legătură cu anumite proiecte open source care au un rating pe GitHub în marja pe care o vedem și la noi. În schimb, dacă ne uităm la țările mai dezvoltate, se vede o diferență clară. Unele explicații pot fi legate de un climat favorabil, în care există o susținere guvernamentală sau universitară, iar companiile locale își permit să dea înapoi comunității. Ar mai fi de menționat poate o cultură colaborativă și o promovare mai bună a proiectelor.
- Strapi – CMS headless pentru aplicații moderne, scris în Node.js – 🇫🇷 Franța – ⭐ 67.000+
- Scikit-learn – Bibliotecă Python pentru machine learning, inițiată la INRIA – 🇫🇷 Franța (asociat) – ⭐ 62.700+
- Stirling PDF – Aplicație web self-hosted pentru editare PDF – 🇬🇧 Marea Britanie – ⭐ 63.600+
- Svelte – Framework JavaScript frontend minimalist și reactiv – 🇬🇧 Marea Britanie – ⭐ 60.000+
- Ghost – Platformă modernă de blogging, self-hosted – 🇬🇧 Marea Britanie – ⭐ 50.000+
- Prometheus – Sistem de monitorizare și metrici, inițial dezvoltat la SoundCloud – 🇩🇪 Germania – ⭐ 48.000+
- Mastodon – Rețea socială descentralizată (alternativă la Twitter) – 🇩🇪 Germania – ⭐ 48.600+
- Coolify – Alternativă self-hosted la Heroku/Netlify, DevOps platform – 🇭🇺 Ungaria – ⭐ 43.600+
- Nextcloud – Stocare cloud self-hosted, privacy-first – 🇩🇪 Germania – ⭐ 30.000+
- Symfony – Framework PHP robust, folosit global – 🇫🇷 Franța – ⭐ 30.500+
- NativeScript – Framework pentru aplicații mobile native cu JS/TS – 🇧🇬 Bulgaria (asociat) – ⭐ 22.000+
- Parsedown – Parser Markdown rapid pentru PHP – 🇧🇬 Bulgaria – ⭐ 3.300+
- jsBlocks – Framework JavaScript MV-style – 🇧🇬 Bulgaria – ⭐ 2.700+
Concluzie
Cum în România IT-ul a fost ani de zile un pilon cheie de dezvoltare, e clar că nu talentul lipsește. Avem programatori capabili, proiecte valoroase și câteva inițiative care arată ce se poate construi.
Dar open source-ul românesc rămâne încă o zonă slab reprezentată, în ciuda potențialului evident. Lipsesc vizibilitatea, colaborarea publică, sprijinul academic și o cultură reală de împărtășire.
Fiecare face ce crede de cuviință. Unii preferă să lucreze în tăcere, alții aleg să publice, să contribuie sau să îmbunătățească ce există deja. Ce e sigur e că loc este – pentru toată lumea.
