Al doilea episod care se identifică drept brăilean.
Asta a fost un fel de curiozitate, nici nu mai știu cum am ajuns la cartea asta.
Autorul este un debutant care a început să scrie la îndemnul familiei și prietenilor. A început să scrie, după cum însuși autorul recunoaște, pentru că „avea povești de spus”.
Florin Duțu a câștigat premiul editurii Polirom pentru scriitori debutanți în 2024. Cartea este destul de simplă, autorul relatează, în stilul său amuzant, întâmplări din copilăria și adolescența sa. Acțiunea se petrece în Brăila, orașul natal al autorului, iar majoritatea poveștilor au loc în perioada comunistă.
Pe cât de simple, pe atât de surprinzătoare sunt situațiile pe care le regăsim în carte și cu care ne putem identifica din copilăria sau adolescența noastră.
– Deschide gura! Deschide, mă, gura, n-auzi? Deschide gura că nu stau după tine!
Nu m-au convins să înghit cleștele, aşa că doctorița, obosită, plictisită și fără chef să facă pe bona, a trecut la planul B: anestezia. Bang! Am primit cea mai mare palmă din univers! Nu mai ţin minte nimic altceva. Nu mai ştiu dacă am plâns, cum am deschis gura, dacă m-a durut, cât m-au ținut în operație, cum m-au eliberat din scaunul condamnaţilor, ce-au zis ai mei sau cum am ajuns acasă. Nimic! Doctoriţa îmi dăduse knockout!
A scos din buzunar albumul Violator de la Depeche Mode, lansat cu patru luni în urmă. N-aveam de unde să știu că de la albumul ăsta o să apară depeşarii, depeșoteca, moda blugilor bleu, pantofii cu talpa groasă și tunsoarea Dave Gahan.
Autorul încearcă și reușește să reproducă, cu detalii bogate, întâmplările vremii, astfel că unele fragmente conțin un vocabular mai colorat pentru zilele noastre. Suduielile își fac loc pentru a reproduce cât mai fidel situațiile relatate.
Toți vorbeam şoptit, aruncând priviri pe furiş către securistu zelos. Ne-am dat seama imediat că e un securist „în civil”. Dacă priveai atent, i se vedea tocul pistolului. Dirigu’ fuma şi ridica din sprâncene: „Băi, nu mă bag, sunteți pe cont propriu!”.
Nu aveam ce face. Securistu’ stătea cu ochii pe noi de parcă de abia aștepta să ne dea câte una după ceafă.
„Te-n cur pe mă-ta! Stai că te rezolvam noi!” Şi am dat drumul la jucărie. Eram noi la Murgoci, dar aveam şcoală de Viziru.
Departe de a fi o capodoperă, cartea este o lectură ușoară pentru un weekend friguros. Este un exemplu de ieșire din zona de confort, iar acest lucru reprezintă un prim pas spre progres și evoluție—un lucru de admirat și încurajat.
Poate te interesează și:
Picătura de carte ep 1 – Istorii Corecte Politic
Dan Darie satirizează corectitudinea politică în povestiri istorice pline de umor. Lectură ușoară, recomandată fanilor ironiei fine.
Photo: Photo by Element5 Digital
