1. Introducere: De ce acest test
De curând a fost lansată versiunea 5 a asistentului virtual al celor de la OpenAI, GPT-5. Cum aveam un chat activ pe o anumită temă înainte de noua versiune, acel chat a rămas generat cu versiunea 4 a ChatGPT. Astfel mi-a venit ideea de a reprocesa informația din acel chat pentru a vedea un scenariu despre cum un AI superior îmbunătățește un AI inferior, cel puțin în teorie. Un fel de „AI corectează și îmbunătățește AI”.
Cum aveam deja toate informațiile în chat-ul respectiv, putem spune că cele două versiuni au lucrat pe același set de date. Subiectul chatului era despre utilizarea AI în România la nivelul anului 2025. Pentru agregarea datelor am oferit și informații despre anumite surse pentru a fi folosite.
Rezultatul? Două texte similare în conținut brut, dar cu diferențe vizibile în structură, ton și coerență.
2. Setul de date folosit
Am folosit exclusiv surse publicate în 2025:
- Studii EY, PwC („Voice of the Consumer 2025”, „CEO Survey România 2025”)
- Date legislative (AI Act, proiect de lege Senat România)
- Articole din presa locală (Știrile ProTV, Libertatea, Agerpres, Romania-Insider)
- Comunicate oficiale (Ministerul Educației, Hub-ul Român de AI)
Scopul a fost ca versiunea mai nouă a ChatGPT, și anume GPT-5, să rescrie informațiile în aceleași condiții și folosind aceleași surse, pentru a vedea în practică cum se comportă cele două versiuni dincolo de specificațiile tehnice.
3. Diferențe observate (secțiuni-cheie)
Introducere
- GPT-4o: Mai narativă, cu detalii descriptive.
- GPT-5: Mai concisă, focalizată pe contrast ( unii pot privi asta ca potențiale limitări).
Structura
- GPT-4o: Logică secvențială clasică, dar cu unele repetiții.
- GPT-5: Mai compactă, grupează ideile și evită redundanța și repetițiile.
Formulări
- GPT-4o: Folosește construcții descriptive și „a începe să”.
- GPT-5: Formulări directe („utilizează”, „solicită”).
Tranziții
- GPT-4o: Tranziții simple („În paralel”, „Totuși”).
- GPT-5: Treceri logice mai variate și ton echilibrat.
Ton general
- GPT-4o: Mai cald și explicativ, text cumva mai lungit.
- GPT-5: Mai sobru, orientat spre claritate și eficiență.
Mai jos am inserat și versiunile complete pentru studiu și referință; la varianta procesată cu GPT-5 am marcat vizibil diferențele pentru o comparare mai facilă.
📄 Variantele complete
📄 Varianta completă GPT-4o
Inteligența artificială în România în 2025: între entuziasm, reglementare și realitate practică
În 2025, România a ajuns într-un punct critic în privința adopției și reglementării inteligenței artificiale (AI). Deși percepută mult timp drept o zonă periferică a inovației tehnologice europene, țara începe să recupereze teren. Companiile încep să integreze AI în procesele lor, administrația publică face pași timizi spre digitalizare asistată de algoritmi, iar tot mai mulți utilizatori individuali descoperă beneficiile (și uneori riscurile) AI în viața de zi cu zi.
O privire asupra adopției în mediul de afaceri
Un raport EY publicat în iunie 2025 arată că 60% dintre organizațiile din România testează sau planifică implementarea AI, dar doar 11% au reușit să o adopte la scară largă. Cele mai comune aplicații sunt automatizarea sarcinilor repetitive și analiza datelor. Cu toate acestea, extinderea utilizării este limitată de lipsa de expertiză internă și de neîncrederea angajaților.
În paralel, studiul PwC CEO Survey Romania 2025 arată că 77% dintre liderii de companii estimează că AI va fi integrată sistematic în următorii trei ani. Aceste tendințe sunt susținute de inițiative precum Neo xAI, primul AI Studio local care oferă echipe dedicate firmelor interesate să piloteze soluții AI. Cu toate acestea, statisticile europene plasează România la coada clasamentului în privința adopției reale: doar 3% dintre firmele locale folosesc efectiv AI, față de media UE de 13%.
Legislație în formare și reglementări în acord cu AI Act
Anul 2025 a marcat începutul reglementării formale a inteligenței artificiale în România. La final de martie, Senatul a înregistrat un proiect de lege care vizează utilizarea responsabilă a AI, cu accent pe protecția drepturilor fundamentale și transparență în deciziile automate. Printre prevederi se numără obligativitatea intervenției umane în domenii sensibile, audituri anuale și sancțiuni de până la 100 milioane RON pentru abuzuri.
La nivel european, AI Act a intrat oficial în vigoare pe 2 august 2025, iar România este obligată să desemneze o autoritate națională de reglementare. Strategia Națională AI 2025–2027 prevede crearea acestei autorități și alinierea cadrului legal intern la normele UE. Deși planurile există, aplicarea lor rămâne de urmărit.
Utilizatori individuali: deschidere, dar și prudență
Un studiu realizat în prima parte a anului de RoCoach și Novel Research arată că aproape 70% dintre români sunt îngrijorați de modul în care AI le accesează datele personale. Doar 20% ar accepta decizii complet automate, în timp ce aproape 70% cer verificare umană. Asta arată o maturizare a percepției publice, cu accent pe transparență și control.
Totuși, în practică, AI a pătruns adânc în viața românilor. Potrivit studiului PwC “Voice of the Consumer 2025”, 69% dintre cetățeni folosesc deja aplicații sau dispozitive smart pentru monitorizarea sănătății. Dintre aceștia, 41% apelează la funcționalități AI pentru personalizarea exercițiilor fizice, iar 40% pentru diete personalizate. Românii folosesc zilnic sugestii predictive, algoritmi de recomandare și aplicații de asistență conversațională fără a le percepe neapărat ca AI. Generația 50+ descoperă cu entuziasm platforme ca ChatGPT, cerând sfaturi despre viață, religie sau sănătate, deși specialiștii avertizează asupra riscului de dezinformare.
Aplicații practice în sănătate, educație și justiție
Inteligența artificială începe să joace un rol concret în spitale, școli și chiar tribunale. În Oradea, medicii din mai multe secții testează un sistem AI care sugerează diagnostice bazate pe milioane de cazuri similare. La Timișoara, radiologii folosesc de ani buni o aplicație AI pentru interpretarea automată a radiografiilor pulmonare, mai ales în turele de noapte.
În educație, Ministerul Educației a lansat un proiect-pilot împreună cu Microsoft pentru testarea AI în procesul de predare și evaluare. Scopul declarat este sprijinirea profesorilor, nu înlocuirea lor. În plus, licee din programul 3DUTECH au început să integreze AI în activitățile didactice.
Chiar și în justiție apar propuneri îndrăznețe: sindicatul Pro Lex a sugerat folosirea unui “judecător AI” în litigiile repetitive administrative, argumentând că deciziile algoritmilor ar putea fi mai rapide și mai coerente. Reacțiile au fost mixte, iar implementarea pare improbabilă pe termen scurt, dar ideea reflectă deschiderea tot mai mare către automatizare.
Administrație și infrastructură: pași concreți
La nivel local, orașe precum Cluj-Napoca au început să implementeze sisteme AI pentru optimizarea traficului urban. Senzorii stradali și algoritmii dinamici ajustează semafoarele în timp real pentru a reduce aglomerația și poluarea. În paralel, municipiul Satu Mare a lansat un chatbot AI pentru interacțiunea cu cetățenii, disponibil 24/7.
În plan strategic, România a lansat în iunie 2025 Hub-ul Român de Inteligență Artificială, un consorțiu format din universități și companii tehnologice, finanțat cu peste 65 milioane de euro. Obiectivul este dezvoltarea unui ecosistem național de excelență în AI, cu aplicații practice în sănătate, smart city și securitate cibernetică.
Concluzie: între potențial și pragmatism
România anului 2025 se află într-o etapă de tranziție: între promisiunile unei inteligențe artificiale transformatoare și realitatea infrastructurii, culturii organizaționale și reticenței sociale. Deși în continuare sub media europeană la capitolul adopție, semnalele sunt încurajatoare. Dacă inițiativele publice vor fi urmate de implementări reale și dacă mediul privat va continua să experimenteze curajos, România ar putea deveni în următorii ani un pol regional de inovație în AI.
Pentru aceasta însă, va fi nevoie nu doar de tehnologie, ci de educație, reglementare inteligentă și o schimbare profundă în modul în care înțelegem colaborarea dintre oameni și algoritmi.
📄 Varianta completă GPT-5 (diferențele evidențiate)
În 2025, România traversează o etapă de tranziție în privința inteligenței artificiale (AI), balansând între potențialul imens al tehnologiei și limitele infrastructurii, ale culturii organizaționale și ale gradului de pregătire al populației.
Mediul de afaceri: creștere lentă, dar interes puternic
Potrivit unui raport EY din iunie 2025, 60% dintre organizațiile din România testează sau planifică adoptarea AI, însă doar 11% au implementat-o la scară largă. Cele mai frecvente utilizări sunt automatizarea sarcinilor repetitive și analiza avansată a datelor. PwC CEO Survey România 2025 confirmă tendința: 77% dintre liderii de business cred că AI va fi integrată sistematic în următorii trei ani. Proiecte precum Neo xAI oferă firmelor locale echipe dedicate pentru pilotarea soluțiilor AI. Totuși, statisticile europene arată un decalaj semnificativ: doar 3% dintre firmele românești utilizează AI, față de media UE de 13%.
Reglementare: pași în acord cu AI Act
În martie 2025, Senatul a înregistrat un proiect de lege privind utilizarea responsabilă a AI, axat pe protecția drepturilor fundamentale și transparență. Prevederile includ obligativitatea implicării umane în domenii sensibile, audituri anuale și sancțiuni de până la 100 milioane RON pentru abateri grave. La nivel european, AI Act a intrat în vigoare la 2 august 2025, impunând României desemnarea unei autorități naționale de reglementare. Strategia Națională AI 2025–2027 prevede crearea acestei instituții, dar implementarea efectivă rămâne de urmărit.
Utilizatori individuali: entuziasm temperat de precauție
Un studiu RoCoach și Novel Research arată că 70% dintre români sunt îngrijorați de modul în care AI le folosește datele. Doar 20% ar accepta decizii complet automatizate, iar aproape 70% solicită verificare umană. La nivel practic însă, AI e deja prezentă în viața de zi cu zi. PwC „Voice of the Consumer 2025” arată că 69% dintre români folosesc dispozitive sau aplicații inteligente pentru sănătate. Dintre aceștia, 41% utilizează AI pentru personalizarea antrenamentelor și 40% pentru diete adaptate. Generația 50+ adoptă platforme precum ChatGPT, solicitând informații și recomandări, deși experții avertizează asupra riscului dezinformării.
Domenii-cheie: sănătate, educație și justiție
În spitale, AI este testată pentru diagnosticare rapidă: în Oradea, algoritmi medicali sugerează diagnostice bazate pe milioane de cazuri, iar la Timișoara, aplicații AI asistă radiologii în interpretarea imaginilor pulmonare. În educație, Ministerul Educației, împreună cu Microsoft, derulează un proiect-pilot de integrare a AI, cu scopul declarat de a sprijini profesorii. De asemenea, licee din rețeaua 3DUTECH explorează utilizări educaționale ale AI. În justiție, sindicatul Pro Lex a propus un „judecător AI” pentru litigiile administrative repetitive, invocând coerența deciziilor. [Am eliminat concluzia despre „deschidere către automatizare” pentru ton neutru].
Administrație publică și infrastructură
Cluj-Napoca implementează un sistem AI de gestionare a traficului, cu senzori și algoritmi care ajustează semafoarele în timp real. Satu Mare a lansat un chatbot AI pentru relația cu cetățenii, disponibil 24/7. Pe plan strategic, România a inaugurat în iunie 2025 Hub-ul Român de Inteligență Artificială, finanțat cu peste 65 milioane de euro și format din universități și companii tech. Obiectivul: crearea unui ecosistem național cu aplicații în sănătate, orașe inteligente și securitate cibernetică.
Concluzie
România se află în 2025 între promisiunile AI și realitățile infrastructurii și competențelor locale. Dacă inițiativele publice se concretizează și mediul privat își păstrează apetitul pentru inovație, următorii ani ar putea aduce un salt semnificativ în poziționarea țării ca actor regional în domeniul inteligenței artificiale.
4. Concluzie
Diferențele nu sunt atât de mari între cele două modele, cel puțin la prima vedere și pe exemplul de mai sus. Modelul GPT-5 pare că generează într-un stil mai concis, fără să încerce să înflorească sau să lungească textul inutil. Ceea ce pe mine nu mă deranjează, vorba lungă – sărăcia omului.
Ce este încă la fel este modul în care pierde firul rațiunii, la fel ca modelul precedent, și generează/inventează răspunsuri care nu au fost cerute. Acest lucru este mai evident în chat-urile păstrate mai mult timp și unde se face referire la informații din trecut.
