În acest articol o să trecem în revistă istoria și evoluția procesului de „cheating” din industria jocurilor. Pentru fiecare caz în parte, o să explicăm metoda folosită și o să dăm exemple relevante în această privință. Rolul acestui articol nu este de a explica cum se implementează aceste metode și nici de a încuraja folosirea lor. Este un articol informativ pentru cei care sunt interesați de istoria și evoluția acestor practici.
Nivelul 0: Trucuri încorporate în codul sursă
Acesta este nivelul de bază, iar la acest nivel întâlnim instrumente și coduri lăsate sau uitate de programatori cu scopul de a testa diferite scenarii sau funcționalități în joc.
Unele dintre cele mai larg răspândite exemple la acest capitol le găsim în jocurile The Sims 2, cum ar fi „Motherlode,” care îți oferea 50.000 de monede în joc, sau „CPKTNWT” din Grand Theft Auto: San Andreas, care făcea să explodeze toate mașinile din jurul personajului.
Îmi aduc aminte că foloseam astfel de cheat-uri și la multe dintre versiunile de Age of Empires. Prin introducerea de la tastatură a anumitor cuvinte specifice, primeam resurse, trupe sau diferite personaje care erau din alte timpuri.
Nivelul 1: Modificări de fișiere locale
Modificarea fișierelor locale este posibilă atât în jocurile single-player, cât și în cele multiplayer. În cele single-player este cu atât mai ușoară cu cât rulăm doar fișiere și software stocate local pe calculator.
Un exemplu în acest sens este Terraria, un joc despre explorare, confecționarea uneltelor și construcția diferitelor structuri. La acest joc, există câteva tool-uri care permit modificarea fișierelor de salvare locale astfel încât personajul din joc să aibă inventarul uneltelor îmbunătățit. Practic, era posibil ca orice unealtă din cadrul jocului să fie adăugată personajului.
În jocurile multiplayer, aceste trucuri sunt posibile atunci când serverul pe care se joacă nu validează informațiile trimise de către PC-ul client.
Un exemplu faimos în această privință este jocul World of Warcraft din 2006, când cineva a găsit o metodă să reducă timpul necesar parcurgerii misiunii prin „curățarea” hărții. Astfel, putea să evite cele mai grele secțiuni ale misiunii și să ajungă mai repede la sfârșitul nivelului.
Poate te interesează și:
Interoperabilitate VBA – 1. Ce este și la ce folosește
Începutul unei serii de articole despre programarea interoperabilității între aplicații cu ajutorul VBA
Nivelul 2: Modificarea memoriei externe
La acest nivel, se modifică variabilele utilizate în joc în timp ce acesta rulează, pentru a crea un avantaj jucătorului.
Unul dintre primele și cele mai celebre exemple este jocul Diablo II. Prin modificarea memoriei externe, jucătorii se făceau invincibili prin „înghețarea” valorilor atribuite variabilei corespunzătoare. Astfel, resursa lor de viață rămânea constantă, indiferent de câte lovituri primeau în cadrul jocului.
Cheat Engine este unul dintre cele mai populare tool-uri care permite localizarea și modificarea variabilelor în timpul rulării jocurilor.
La fel ca la nivelul 1, și această metodă funcționează cel mai bine în cazul jocurilor single-player, când fișierele rulează toate local pe PC.
Articolul inițial a ieșit prea lung, așa că am decis să îl împart în două articole distincte.
Partea a 2-a: Va urma 🙂
Citește în continuare:
