De peste un an folosesc aplicația de învățat limbi străine Duolingo. N-o folosesc ca să învăț neapărat o nouă limbă, îmi ajung cele trei pe care le știu. Mai mult ca exercițiu, am auzit că omul, pe măsură ce îmbătrânește, ori prostește, ori chelește. Să mă pregătesc pentru ambele cazuri.
Apropo de limbi vorbite, pe parcursul anului trecut am fost implicat în niște acțiuni periodice la job cu colegi din SUA. Printre nimicurile discutate de tip small talk, a venit și vorba de câte limbi fluente vorbește fiecare. La cele trei menționate de mine, am primit înapoi exclamații de genul “wow…”. Nu știu dacă erau serioși sau doar amabili. Dar nu le-am mai spus că la mine acasă, dacă nu vorbești măcar o limbă fluent pe lângă cea maternă, e cam rușine. Până și respectabila mea mamă vorbește trei limbi fluent și a terminat doar 10 clase.
Și folosesc aplicația asta ca tot omul cât de cât întreg la minte, fără să plătesc pentru ea, cu publicitate inclusă, bineînțeles. În peste 80% din cazuri primesc publicitate doar la Temu, deși n-am comandat niciodată de la ei și nici nu am intrat vreodată pe aplicația sau site-ul lor.
Poate tocmai de asta mă tot bombardează, că nu am comandat, sau poate verifică scorul social, cine știe.
Publicitatea în sine, câteodată, poate fi drăguță, plăcută, încât să nu te deranjeze. Chiar îmi aduc aminte că pe vremuri era și un fel de festival numit “Noaptea devoratorilor de publicitate”, în care se puteau viziona cele mai interesante clipuri publicitare din peste 60 de țări.
Dar publicitatea de la Temu este pur și simplu tâmpită. Am impresia că mă zgârie cineva pe creier când rulează. Nu contează că aleg să o ignor sau pun telefonul deoparte în cele 30 de secunde cât durează clipul, că o bagă de 5 ori în 10 minute de utilizare a aplicației.
Am făcut câteva print screen-uri să vedem despre ce este vorba:
Bineînțeles că toată lumea are în casă un piept de porc dezosat de 5 kilograme și nu are cuțite ascuțite să-l taie, iar pentru asta are nevoie de un bomfaier de bucătărie de la Temu.
Sau când nevasta rămâne fără cuțite curate și folosește bomfaierul comandat de pe Temu să felieze ardeiul pentru micul dejun.
Următoarea e și mai și. Cu un tip care face tracțiuni de furcile unui motostivuitor (grozavă protecția muncii) și pe urmă ne arată ce trusă de scule și-a comandat de pe Temu. Nu mai menționez că mă urmăresc ăștia ce site-uri navighez și-mi targhetează publicitatea în altă limbă.
Nu știu cine ar putea să cadă în plasa la astfel de clipuri publicitare (în afară de cei care au votat Georgescu), dar, vorba lui Bobonete, după ce a comandat de acolo: doar când te uiți la publicitatea aia tâmpă, îți dai seama că e definiția sărăciei. Eu unul n-aș schimba o sută de euro să comand ceva de acolo.
Sursa foto: Photo by Markus Winkler
